logo
Banii Dumneavoastra, prioritatea noastra

CE VREM DE CE NOI
 
Topul judetelor cu cele mai mari restante la credite Inapoi Valorificari Creante

11 Noiembrie 2009

Din cauza cresterii alarmante a imprumuturilor restante contractate de populatie si firme, agentiile din anumite judete au devenit „unitati-problema“ pentru bancheri.
Zonele cu cele mai mari probleme sunt cele in care somajul a crescut puternic, dar si regiuni dezvoltate economic, in care entuziasmul imobiliar din ultimii ani a creat asteptari spulberate dupa izbucnirea crizei. Daca in urma cu un an ponderea creditelor restante in total portofoliu credite era de numai 1,1%, conform datelor BNR, anul acesta s-au inregistrat, la finele lunii septembrie, credite restante in valoare de 6,51 miliarde de lei, adica 3,25% din totalul de 200,2 miliarde de lei al im¬pru¬¬muturilor. Cele mai afectate au fost imprumuturile in lei, la care s-au adunat mai mult de jumatate din restante.
Judetele Bistrita-Nasaud, Suceava, Salaj, Arad si Olt au avut cele mai mari rate ale imprumuturilor restante - peste 5%, in Bistrita-Nasaud ajungând chiar pâna la 8,74%. Somajul ridicat a fost una din principalele cauze in special in Salaj, Alba, Hunedoara si Teleorman.
Ierarhia judetelor cu probleme se schimba insa daca analizam viteza cu care avanseaza restantele. Fata de aceeasi luna din 2008, restantele in Galati au crescut, in septembrie, de peste cinci ori, economia judetului si locurile de munca depinzând in mare masura de activitatea combinatului Sidex, care si-a redus exporturile si a fost nevoit sa faca disponibilizari. La polul opus, cele mai mici probleme cu restantele le au judetele in care s-au si acordat, de altfel, mai putine imprumuturi: Tulcea (2,13% in total credite), Gorj (2,12%), Satu-Mare (2,09%).
„Evolutia creditelor restante pe anumite judete este in directa si strânsa core¬latie cu volumul de credite acordate. Atât in cazul Raiffeisen, cât si in datele generale din Biroul de Credit, Bucuresti, Constanta, Iasi, Timis conduc in topul volumului de credite acordate, dar si in al celor restante“, spune Mihai Rauta, director consumer risk la Raiffeisen. El precizeaza ca exista si zone in care cresterea de acum a restantelor se explica prin cresterea gradului de indatorare permisa in trecut de nivelul mai mare al salariilor, disponibilitatea garantiilor si cresterea valorii lor sau accesul usor la unitati bancare. De asemenea, in alte zone industrializarea a crescut puternic pe segmente precum industria auto in zona Timis, Arad. S-au deschis fabrici in zone rurale, relativ izolate de alte zone industriale, unde costurile au fost reduse, atragând forta de munca, salarii de un nivel superior zonei; ulterior, din cauza scaderii cererii, aceste fabrici au fost nevoite sa isi reduca personalul. „Pentru acestia, posibilitatea de a gasi un alt loc de munca in zona este limitata; totusi, este interesant ca nu intotdeauna nivelul restantelor dintr-un judet e corelat direct cu rata somajului“, spune Rauta.
Negocieri pentru restructurare

Analistul financiar Bogdan Baltazar crede ca ponderea crescuta a creditelor restante se explica prin faptul ca „in acele judete, campionii in afaceri erau firmele care exportau“, dar si prin „asteptarile ridicate in zonele cu multe perspective privind forta de munca sau proiectele imobiliare“. Baltazar sustine ca bancile au devenit foarte prudente, „situatiile de restructurare a creditelor se negociaza de la caz la caz, nu se mai efectueaza creditarea pe oportunitati, se crediteaza in continuare clientii vechi si stabilizati“.
Pentru a-si ajuta clientii care au dificultati la plata ratelor, Raiffeisen a inceput sa le ofere, anul acesta, consiliere gratuita, creând si programul de informa¬re, „ABCdar bancar“. Directorul Mihai Rauta spune insa ca, adesea, clientii sunt reticenti sa apeleze la restructurarea creditelor si intelg cu dificultate impactul restantelor si al solutiilor disponibile.
O situatie sumbra a restantelor reiese si din datele firmelor de recuperare. Conform unui studiu realizat de Urban & Asociatii, privind situatia creditelor restante din portofoliul lor, 28% din valoarea restantelor se afla in Bucuresti, aproximativ 5% in Timis, Cluj si Arges, 4% in Iasi si 3% in Constanta, Prahova, Dolj, Brasov si Bihor.


 


Scoala de Brokeri este noua entitate sub care se dezvolta initiativele de tip educational si de orientare profesionala ale societatii BURSA ROMANA DE CREANTE TM (BRC) . Ulterior, aceasta va reprezenta si platforma de perfectionare pentru cei care vor sa imbratiseze aceasta profesie/cariera noua si de mare actualitate.
Criza profunda si piata creantiera exploziva impun valorificarea creantelor de catre oameni de specialitate, iar Scoala de Brokeri este unicul furnizor de orientare profesionala in domeniul bursei de creante si domeniile conexe acesteia.
Cu ajutorul lectorilor de valoare si a echipei de specialisti ne propunem sa dezvoltam potentialul resurselor umane din sectorul economic prin promovarea unor abordari inovative si raportate la situatia actuala de pe piata economico-financiara.

* Veti gasi in curand pe site toate informatiile necesare in legatura cu deschiderea Scolii de Brokeri.

©1992-2009 BURSA ROMANA DE CREANTE S.A. Toate drepturile rezervate.